“Boala cu o mie de fețe”
Lupusul eritematos sistemic LES face parte din categoria bolilor autoimune cu evoluție cronică, datorată unui proces inflamator cronic difuz cu afectare multiorganică: tegument, articulații, sistem nervos central, pulmonar, cardiac și renal. LES este o boală autoimună care se datoreaza producției de autoanticorpi de către sistemul imunitar, care afectează țesuturile proprii, sănătoase ale pacientului.
Cu alte cuvinte sistemul imun responsabil de combaterea infecțiilor și a patogenilor din organism ajunge să atace țesuturile sănătoase , favorizand apariția inflamației cronice și a manifestărilor clinice specifice lupusului.
Boala se manifestă mai frecvent la persoanele de sex feminin cu vârste cuprinse între 15-45 de ani, fiind rar întâlnită la copii sub 5 ani sau înainte de adolescență.
Care sunt cauzele LES?
Cauzele exacte care determină apariția lupusului nu au fost încă identificate însă a fost observată o predispoziție genetică a bolii fapt care explica apariția manifestărilor patologice pe parcursul mai multor generații succesive de indivizi aparținând aceleiași familii.
În afara factorilor genetici implicați în apariția lupusului, s - a observat o prevalență înaltă a bolii la persoanele de sex feminin strâns legată de producerea estrogenului, care determină o incidență mai mare a bolii în cazul femeilor însărcinate și al celor aflate înainte de menstruație (perioade asociate creșterii de hormoni estrogeni). Încă sunt în desfășurare studii care să confirme rolul estrogenului în modularea sintezei de citokine proinflamatorii la persoanele de sex feminin diagnosticate cu lupus.
Factorii de risc care pot contribui la apariția LES sunt reprezentați în mod frecvent de catre:
❗Expunerea prelungită la radiații solare sau la becurile cu fluorescență;
❗Administrarea anumitor medicamente cum sunt sulfasalazina, diureticele, biseptolul, tetraciclinele care sensibilizează tegumentul la radiațiile solare;
❗Infectiile de cauza virală;
❗Stresul emoțional intens, șocul emoțional
Simptome lupus
Simptomatologia clinică a pacienților cu lupus variază de la caz la caz și depinde de extinderea proceselor autoimune la nivelul diverselor sisteme și organe, fiind în general reprezentată de:
❗oboseală accentuată și stare generală alterată, astenie, uneori scădere ponderală neintenționată;
❗manifestări musculoscheletale dureroase de tipul durerilor articulare, mialgiilor și inflamatorii de tipul artritelor și miozitelor;
❗manifestări cutanate reprezentate de erupții eritematoase caracteristice la nivelul feței dispuse în “aripi de fluture”, care cuprind pomeții și baza nasului; erupțiile de culoare roșu-violaceu cu aspect solzos la nivelul scalpului, feței, gâtului și uneori al toracelui apar mai ales după expunerea la soare;
❗manifestările hematologice sunt reprezentate de sindroame anemice hemolitice datorate distrucției eritrocitare accelerate și pot fi însoțite de leucopenie (scăderea numărului de leucocite), trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite);
❗manifestările cardiace și pulmonare se datorează inflamației de la nivelul sistemului respirator care poate evolua cu apariția pleureziilor, în timp ce la nivel cardiac poate favoriza apariția miocarditelor; lupusul eritematos sistemic reprezintă și factor de risc independent pentru dezvoltarea aterosclerozei prin menținerea unui status inflamator cronic la nivel endotelial care favorizează remodelarea la nivel vascular;
❗afectarea sistemului nervos central este dată de prezența manifestărilor neuropsihice (dificultăți de concentrare și memorare, modificări ale dispozitiei, depresie);
❗afectarea renală constituie cea mai importantă manifestare a lupusului eritematos și apare în stadiile avansate de boală, putând duce la nefropatie lupică;
❗sindromul antifosfolipidic este determinat de acțiunea anticorpilor anti fosfolipidici generați de către sistemul imun în evoluția bolii și sunt responsabili de apariția trombozelor recurente sau al avorturilor spontane repetate.
În etapele inițiale de evoluție, lupusul este de obicei asimptomatic, pacienții acuzând rareori prurit (mâncărimi ale pielii) sau durere locală. Leziunile pot evolua însă în timp iar în lipsa unui tratament care să îi stagneze evoluția, lupusul eritematos sistemic avanseaz repede în organism și poate afecta sistemul nervos central (apar crizele convulsive), rinichii (nefropatie lupică), cordul (pericardita de cauza autoimună), plămânii (inflamația pleurală) sau organele hematopoietice.
Care este tratamentul alopat în lupus?
Tratamentul lupusului este prescris în functie de manifestările specifice fiecărui caz în parte și al extinderii la nivelul organismului al proceselor inflamatorii autoimune.
Lupusul este o boală cronică a carei medicație necesită administrarea de tratament pe bază de corticosteroizi sistemici , imunosupresoare, anticorpi monoclonali care au principalul rol de atenuare a proceselor inflamatorii , a durerii și de a inhiba producerea de anticorpi în organism.
Alături de tratamentul medicamentos al lupusului, este recomandată evitarea expunerii la radiatii solare, stoparea fumatului, adoptarea unei diete adecvate, menținerea unei activității fizice moderate și monitorizarea medicală periodică.
Studiu de caz LES - Sindrom antifosfolipidic
Documentat și monitorizat de dr. Natalia Litvinova
Știm din istoricul medical că pacienta a fost supusă stimulării hormonale pentru fertilizare in vitro, fară rezultate. Infectarea cu coronavirus și trecerea prin acestă infecție au produs și alte complicații grave.
“Sabina a fost diagnosticată cu tulburare autoimună idiopatică - Sindrom antifosfolipidic cu durere insuportabilă, roșeață, edem în toate articulațiile, erupție hemoragică, slăbiciune severă. Din păcate, medicii curanți nu au găsit soluția și au încheiat cazul, cu recomandarea de a merge la psihiatru.
Din buletinul de analiză din ianuarie 2024 se vede că anticoagulantul ei lupus a fost ridicat (1,34 față de 1.2 ) cu limfocite activate CD 38.6 față de 35 valoare normală, -45,58 Limfocite NK activate, T3 - 7,3 în loc de 6,8, anemie și fierul scăzut . Cu toate acestea PCR – proteina C reactivă are valori normale.
A început în ianuarie cu OvoIMUNOhelp Fight Stress cu doza de 12 g la fiecare 8 ore timp de 1 săptămână, apoi 12g la fiecare 12 ore timp de 1 săptămână și apoi 12 g o dată pe zi, de asemenea Nattokinase 2000 UI o dată pe zi până la 22.03.2024.
Am recomandat și arabinoxilan 1000 mg pe zi. Taurin 2000 mg pe zi, L-carnitin 2000 mg pe zi – deoarece avea și tulburări cardiace congenitale - ambele valve fiind afectate încă din copilărie.
După 2 luni de cura cu OvoIMUNOhelp Fight Stress toți parametrii ei s-au normalizat. În buletinul de analiză din martie 2024: T3 a devenit normal, anticoagulant lupus (a devenit 1,16) precum și întregul profil de coagulare a revenit la normal. Durerea ei a dispărut (a luat și gheara diavolului), dar de la primele 36 g de Ovoimuno eritemul și hiperemia pe toată încheietura mâinii, degetele, genunchii au dispărut local după 48 de ore. A slăbit - la început a avut edem pe tot corpul, de la o greutatea corporală de 80 kg, a ajuns la 74 kg - se mișcă ușor - este capabilă să meargă pe o distanță de 5 km fără niciun ajutor. Se simte foarte bine. De asemenea, astmul ei s-a ameliorat.
A repetat testarea pentru CD38 în aprilie și aceasta a indicat o reducere la o valoare de 37. Clinic rezultatele obținute se mențin la data publicării studiului, la 2 luni de la sistarea administrării Ovoimuno.
Sabina este de acord să publicăm cazul, astfel încât să poată ajuta și altor persoane.”
Concluzii:
✅ Cu 36g Ovoimuno/zi în 48 de ore inflamația locală a dispărut, efect antiiflamator rapid, eficient
✅ În 2 luni de cură parametrii de laborator s-au normalizat, cu excepția CD38 care s-a redus la 37
✅ În 2 luni de cură edemul generalizat s-a retras, scădere în greutate 6kg și a recăpătat mobilitatea
✅ În 2 luni de cură LES - Sindrom antifosfolipidic am obținut remisia stabilă de 2 luni în monitorizare
✅ Recomandarea administrări periodice de OVOIMUNO pentru menținerea remisiei obținute
✅ Încă un studiu de caz care ne demonstrează acțiunea imunomodulatorie și antiinflamatorie a Ovoimuno – supliment nutritiv natural , acțiuni necesare în controlul bolilor autoimune
